sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Filmul românesc buclucaş şi festivalul suedez

A început festivalul de film din Stockholm. Joi a fost cât pe ce să văd şi eu primul film, dar ghinionul a lovit. Ajunşi la cinema, suntem anunţaţi că filmul e stricat. Coincidenţa face că era chiar un film românesc, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu.

Am stat la o coadă confuză, ca să primim vouchere, dar ceva s-a stricat în sistem. Suntem îndrumaţi să mergem în zilele următoare la ghişeele din centru ale festivalului ca să facem operaţiunea.

Azi am fost în centru să schimb biletele. Două carduri de membru, un bilet separat, ordine tipărite, vouchere ... totul a fost covârşitor pentru duduia de la casă. Îi explic de două ori ce doresc să fac, a înţeles de fiecare dată. Apoi a încercat să înţeleagă din nou. Îmi cere să plătesc în plus pentru reprogramare. O lămuresc încă o dată că reprogramarea e împotriva voinţei mele. Eu vroiam să văd filmul joi. Jahaa!

Sistemul informatic al festivalului nu a fost prevăzut şi pentru probleme. Ce probleme să apăra în Suedia? Un film românesc se defectează şi dă peste cap sistemul. Fata tipăreşte nişte bilete de pe un card, nu trebuia, se scuză, nu mai poate face nimic acum. Îmi face un voucher personalizat cu numele şi numărul ei de telefon, scrise cu pixul. Să sune cei de la cinema dacă sunt probleme, îmi zice. Mda, esti un fel Winston Wolf, you solve problems, îmi zic.

Mâine merg la un alt film din festival, Cemetery Junction, al lui Ricky Gervais. Am emoţii.